Cand incep bebelusii sa vorbeasca?

Copilului tau ii vor trebui trei ani sa treaca de la sunete precum adorabilul „cuuu-cuuu” la cuvinte amestecate cum ar fi „praji-cioco", la fraze care sa contina un subiect, un verb si un complement. In tot acest timp vei trece prin aceleasi sentimente pe care le-au resimt toti parintii de peste tot in lume; te vei bucura nespus la auzul primelor sunete de tipul „gu, gu, ga, ga”; inainte de a deveni experta in limbajul codificat al copilului; si in cele din urma, vei fi complet uluita de progresul in materie de limbaj pe care cel mic il inregistreaza. Iata foaia de parcurs a principalelor etape din procesul de achizitie a limbajului.

Gu gu, ga ga, ma, da, ma…mami!

Abia iesit din pantece, cel mic are deja o voce foarte ascutita. Primele sunete ale celui mic sunt cele pe care le impartasesc bebelusii din intreaga lume, in sensul ca pentru inceput se folosesc numai de vocale. Nu uita, este foarte important sa-i vorbesti clar bebelusului inca de la nastere.

De la 3 luni: bebelusul descopera placerea sunetelor si a bolborositului. Este un proces normal, intrucat creierul are nevoie sa-si organizeze zonele care controleaza intelegerea verbala si cele care controleaza limbajul.

Prin urmare, sunetele vin adeseori insotite de primele gesturi de mimica ale bebelusului precum si de un limbaj al corpului care abunda in semnificatii.

Un tipat de bucurie cu un zambet larg afisat pe fata, o tentativa de „neah” si o expresie de nepatruns, un "gu gu" satisfacut dupa ce si-a servit biberonul, plansul si zvarcolitul…toate acestea vor fi descifrate de catre tine in scurt timp.
Intre 6 si 8 luni: copilul intelege ceva ce ii va schimba viata! Atunci cand „vorbeste”, parintii ii raspund. Nu mai conteaza ca pe moment sensul complet este putin in ceata, cel mic s-a perfectionat deja in ale bolboriselii. Ideea principala este ca el a inteles deja principiul interactiunii. Identificarea cuvintelor si a intelesului acestora din urma isi gaseste treptat locul in micul lor creier aflat intr-o continua dezvoltare.

Intre 8 si 12 luni: „prajitura!" In sfarsit, copilul poate sa-si exprime si el propriile idei si se afla acum pe drumul comunicarii. In aceasta faza cel mic poate pronunta cuvintele „mami” si „tati”. Ei, care va fi primul oare?
Pentru a-ti stimula bebelusul sa vorbeasca, este foarte important sa-i vorbesti inca de la inceput, pronuntand denumirile de situatii si obiecte. Cei mici isi aduc aminte totul!

5, 12… si cat de curand 100 de cuvinte; vocabularul celui mic efectiv explodeaza!

Intre 12 si 20 de luni: limbajul este initial format doar de cateva cuvinte simple si eficiente („gata", „nu", „mai vreau" etc.) care indica, de fapt, o schimbare de situatie. Cel mic va repeta frecvent onomatopeile preferate (brum-brum, miau etc.). Apar situatiile in care se rostesc doua cuvinte cum ar fi „mami plecat”, ceea ce indica o situatie si solutia la aceasta din urma.

Pe moment, cel mic intelege mai mult decat rosteste efectiv. Il poti incuraja sa progreseze uitandu-te impreuna cu el pe poze la cuvinte si imagini, sau cantandu-i melodii de gradinita. In special, este esential sa continui sa-i vorbesti normal, intrucat aceasta este o modalitate excelenta de a-l incuraja sa-si imbogateasca vocabularul si de a-i stimula curiozitatea.

Cuvinte, propozitii… inceputurile unei conversatii!

La varsta de 2 ani, limbajul vine cu totul, dar aceasta varsta poate varia, intrucat sunt si unii copii care nu se grabesc din fire. La aceasta varsta, cel mic invata un cuvant nou pe zi si uneori ii vine foarte greu sa-si gaseasca cuvintele! Cei mici pot acum sa denumeasca obiecte si devin interesati de ceea ce gandesc ceilalti din preajma lor, nu numai de sentimentele proprii.

Repertoriul personal se imbogateste, iar cel mic incepe sa vorbeasca pentru a comunica. Profita la maxim de aceasta perioada pentru a-i citi povesti si a-i povesti despre ceea ce se intampla in jurul sau. Cel mic a devenit un avid explorator de limbaj!

Intre 2 si 3 ani: copilul descopera ca exista asociere intre cuvinte. Adeseori va folosi un verb la inceputul propozitiei, inaintea unor pronume si a articolelor. Acum il poate prounta si pe „Eu”, chiar daca a fost constient de propria-i individualitate de ceva vreme