Deficientele nutritionale ale copiilor de varsta mica
Pentru a creste sanatosi, copiii au nevoie de o alimentatie echilibrata, care sa le asigure zilnic toti nutrientii de care au nevoie.
Atunci cand nu tinem cont de specificul nutritional al copiilor, riscam sa le oferim alimente cu valoare energetica mare, dar cu aport nutritiv mic. Alimentele noastre preferate nu trebuie sa fie si preferatele copiilor nostri, deoarece de multe ori alimentele pe care le consumam pot avea un continut prea ridicat de proteine, grasimi, zahar sau sare si ar fi total nepotrivit pentru copilul nostru.
Copiii de varsta mica au nevoie de cativa micronutienti esentiali, fara de care o dezvoltare sanatoasa si armonioasa nu este posibila: calciu, fier, iod, zinc, vitamina D. Atunci cand copiii nu primesc in meniul zilnic nutrientii esentiali, in timp apar deficiente, desi pot consuma cantitati suficiente de mancare si chiar pot fi supraponderali.
Care sunt deficientele nutritionale ale copiilor de varsta mica la nivel european?
Potrivit raportului EFSA Journal din 2013, copiii din statele europene au un aport crescut de energie, proteine, sare si potasiu si unul scazut de fibre. Cu toate acestea, doar aportul de energie este semnificativ si trebuie luate masuri, caci acest lucru duce la cresterea in greutate. In schimb, se inregistreaza si un aport scazut de acizi grasi esentiali, fier, vitamina D si iod, ceea ce necesita o atentie sporita.
Anemie prin deficit de fier
Nevoile de fier ale bebelusului (pe kilogram-corp) sunt de 5 ori si jumatate mai mari fata de cele ale unui adult. Ei ar trebui sa primeasca intre 30% si 90% din toti micronutrientii cheie din doar 25% din totalitatea aportului energetic, iar fierul ar trebui sa fie in cantitatea cea mai mare. Carenta de fier afecteaza 40,5% dintre copiii cu varsta de 2 ani din Romania. (sursa IOMC).
Care sunt semnele si efectele carentei de fier?
Semnele lipsei de fier sunt usor de observat: scaderea poftei de mancare, tulburari de inghitire, leziuni bucale, dureri de cap, oboseala, deficit de atentie, iritabilitate, slabiciune musculara, paloare a tegumentelor si mucoaselor. In timp, daca nu este rezolvata, carenta de fier duce la intarzieri in dezvoltarea cognitiva, afectarea comportamentului si dezvoltarea fizica a sugarilor, scaderea imunitatii, cresterea infectiilor. Afecteaza negativ statusul emotional ducand la un comportament ezitant.
Preventie: Consumul de preparate orale cu fier, diversificare corecta (carne, peste), alimente fortificate - imbogatite cu fier (lapte, cereale).
Rahitism prin deficit de vitamina D
Deficitul de vitamina D determina manifestari osoase: rahitismul, in care oasele sunt moi si apar deformari osoase, datorita faptului ca tesutul osos nu este suficient mineralizat.
In Romania s-a inregistrat rahitism in randul copiilor pana in 2 ani, un procent de 1,62% in 2011, in ciuda Programului National din 2002.
Preventie: Vitamina D este produsa in organism atunci cand ne expunem la soare. Ea poate fi adusa si prin alimentatie din peste, uleiuri din ficat de peste, galbenus de ou, lactatele si unele tipuri de cereale, sau prin suplimente cu Vitamina D.
Deficitul de Iod cauzeaza bolile tiroidei:
Aproximativ 30% din populatie are un aport insuficient de iod. Iodul este esential pentru sinteza hormonilor tiroidieni, importanti in dezvoltarea sistemului nervos.
Surse de iod: alge marine, morun proaspat, hering afumat, soia, fasole verde, lactate, carne, oua. Preventia carentei de iod = preventia principalei cauze de retard mental.
Preventie: Consumul de alimente fortificate - imbogatite cu iod (sare, paine).
Deficit de Acizi grasi esentiali:
Acizii grasi esentiali sunt componente structurale ale membranelor celulelor nervoase si retiniene. Deoarece nu pot fi sintetizati de organism, este necesar aportul lor din alimente.
Surse de acizi grasi esentiali:
Pestele gras (hering, somon, macrou, ton) si uleiul de peste sunt principalele surse directe de acizi grasi omega-3, mai ales de EPA si DHA. ALA se gaseste in concentratii mari in semintele de in, rapita, nuci si boabe de soia. In general, plantele contin ALA si nu EPA sau DHA ca atare. O alta sursa importanta de acizi grasi omega-3 o constituie in prezent si algele marine (microalgele Crypthecodinium cohnii si Schizochytrium).
Preventie: Consumul de preparate orale cu omega-3, omega-6, ARA, DHA, alimente fortificate cu omega-3, omega-6, ARA, DHA (LC-PUFA).
Surse
- “Scientific Opinion on nutrient requirements and dietary intakes of infants and young children in the European Union - EFSA Journal 2013;11(10):3408 [103 pp.].”
- iomc.ro
- synevo.ro/acizi-grasi-omega-3-si-omega-6/
- Dr. Andreea Manda
Articole similare